Acest site a fost lansat cu sprijinul
Programului Regional Arta si Cultura al Institutului pentru o Societate Deschisa din Budapesta, prin Fundatia CONCEPT, organizatie membra a Soros Open Network Romania

 
Cautare avansata
 Home | Dreptul de autor si ...

 

Sursa text lege: programul LEGE 4 produs de INDACO SYSTEMS
Emitent: Consiliul de Stat

Decret nr. 1175 din 28/12/1968
privind ratificarea Conventiei pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale
publicat/a in Monitorul Oficial nr. 1 din 06/01/1969


EXPUNERE DE MOTIVE

La Conferinta diplomatica pentru proprietatea intelectuala, care a avut loc la Stockholm intre 11 iunie si 14 iulie 1967, si la care a participat si o delegatie a Republicii Socialiste Romania, a fost adoptata si semnata Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI). Delegatia romana la conferinta a semnat conventia la data de 14 iulie 1967, sub rezerva ratificarii si depunerii ulterioare a instrumentului de ratificare.
Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a fost creata in scopul promovarii protectiei proprietatii industriale si literar-artistice in intreaga lume, precum si a instituirii unei forme noi de cooperare administrativa intre uniunile de proprietate intelectuala, bazata pe principiul autonomiei financiare a fiecarei uniuni si pe dreptul fiecarei uniuni de a lua parte la rezolvarea problemelor de interes comun.
Organizatia nou creata constituie cadrul pentru o mai buna intelegere si colaborare intre state in domeniul proprietatii intelectuale, in avantajul lor reciproc, pe baza respectului suveranitatii si egalitatii, precum si un cadru de incurajare a activitatii de creatie si de promovare a protectiei proprietatii intelectuale in intreaga lume.
Pentru atingerea obiectivelor sale, OMPI va incuraja, cu consimtamintul statelor interesate, armonizarea legislatiilor nationale in domeniul creatiei intelectuale, precum si incheierea oricarui acord international avind drept scop promovarea protectiei proprietatii intelectuale.
Republica Socialista Romania a sprijinit, la lucrarile preliminare care au avut loc in cadrul Birourilor Internationale Reunite pentru Protectia Proprietatii Intelectuale si la Conferinta diplomatica de la Stockholm, ideea crearii acestei organizatii mondiale a proprietatii intelectuale.
Avind in vedere cele de mai sus, prin alaturatul decret se ratifica Conventia pentru instituirea OMPI.
Se dispune totodata ca la depunerea instrumentului de ratificare sa se faca o declaratie in sensul ca, desi conventia instituie o "Organizatie Mondiala", in art. 5 nu este consacrat principiul universalitatii conventiei, deoarece sint prevazute in mod limitativ statele care pot deveni membre, si anume: statele membre ale uniunilor de proprietate intelectuala ale O.N.U. sau ale institutiilor sale specializate, ale Agentiei internationale pentru energia atomica sau parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie, sau care vor fi invitate de adunarea generala sa devina parti la conventie.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania d e c r e t e a z a:

Art. 1. - Se ratifica Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, semnata la Stockholm la 14 iulie 1967.
Art. 2. - La depunerea instrumentului de ratificare a conventiei mentionate la articolul 1, se va face o declaratie cu urmatorul continut:
"Prevederile articolelor 5 si 14 pct. 1 din Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, semnata la Stockholm la 14 iulie 1967, nu sint in concordanta cu principiul universalitatii tratatelor potrivit caruia toate statele au dreptul de a deveni parte la tratatele multilaterale care reglementeaza probleme de interes general".

Presedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU

Bucuresti, 28 decembrie 1968.
Nr. 1.175.

Act International
Conventie

din 14 iulie 1967

pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale*)

Publicat in Buletinul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969

___________
*) Traducere.

Partile contractante,
animate de dorinta de a contribui la o mai buna intelegere si colaborare intre state, in avantajul lor reciproc si pe baza respectului suveranitatii si egalitatii lor,
dorind, pentru a incuraja activitatea de creatie, sa promoveze protectia proprietatii intelectuale in intreaga lume,
dorind sa modernizeze si sa faca mai eficace administrarea uniunilor instituite in domeniile protectiei proprietatii industriale si protectiei operelor literare si artistice, cu respectarea deplina a autonomiei fiecarei uniuni,
au convenit asupra celor ce urmeaza:

ARTICOLUL 1
Instituirea organizatiei

Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale este instituita prin prezenta conventie.

ARTICOLUL 2
Definitii

In sensul prezentei conventii, trebuie inteles prin:
i) organizatia - Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI);
ii) biroul international - Biroul international al proprietatii intelectuale;
iii) Conventia de la Paris - Conventia pentru protectia proprietatii industriale, semnata la 20 martie 1883, inclusiv fiecare din actele sale revizuite;
iv) Conventia de la Berna - Conventia pentru protectia operelor literare si artistice, semnata la 9 septembrie 1886, inclusiv fiecare din actele sale revizuite;
v) Uniunea de la Paris - Uniunea internationala creata prin Conventia de la Paris;
vi) Uniunea de la Berna - Uniunea internationala creata prin Conventia de la Berna;
vii) uniuni - Uniunea de la Paris, uniunile separate si aranjamentele separate stabilite in legatura cu aceasta uniune, Uniunea de la Berna, precum si orice alt angajament international tinzind sa promoveze protectia proprietatii intelectuale si a carui administrare este asigurata de organizatie, conform articolului 4.iii;
viii) proprietate intelectuala - drepturile referitoare la:
- operele literare, artistice si stiintifice;
- interpretarile artistilor interpreti si executiile artistilor executanti, fonogramele si emisiunile de radiodifuziune;
- inventiile in toate domeniile activitatii umane;
- descoperirile stiintifice;
- desenele si modelele industriale;
- marcile de fabrica, de comert si de serviciu, precum si numele comerciale si denumirile comerciale;
- protectia impotriva concurentei neloiale, si toate celelalte drepturi aferente activitatii intelectuale in domeniile industrial, stiintific, literar si artistic.

ARTICOLUL 3
Scopul organizatiei

Organizatia are drept scop:
i) sa promoveze protectia proprietatii intelectuale in lume prin cooperarea dintre state, in colaborare, daca este cazul, cu oricare alta organizatie internationala;
ii) sa asigure cooperarea administrativa intre uniuni.

ARTICOLUL 4
Functii

Pentru atingerea scopului definit la articolul 3, organizatia, prin organele sale competente si sub rezerva competentei fiecarei uniuni:
i) activeaza pentru a promova adoptarea masurilor menite sa amelioreze protectia proprietatii intelectuale in lume si sa armonizeze legislatiile nationale in acest domeniu;
ii) asigura serviciile administrative ale Uniunii de la Paris, ale uniunilor separate stabilite in legatura cu aceasta uniune si ale Uniunii de la Berna;
iii) poate accepta sarcina administratiei pe care o implica realizarea oricarui alt angajament international tinzind sa promoveze protectia proprietatii intelectuale, sau sa participe la o atare administratie;
iv) incurajeaza incheierea oricarui angajament international tinzind sa promoveze protectia proprietatii intelectuale;
v) isi ofera cooperarea statelor care ii cer o asistenta tehnico-juridica in domeniul proprietatii intelectuale;
vi) aduna si difuzeaza toate informatiile referitoare la protectia proprietatii intelectuale, indeplineste si incurajeaza studiile in acest domeniu si publica rezultatele lor;
vii) asigura serviciile care inlesnesc protectia internationala a proprietatii intelectuale si daca este cazul procedeaza la inregistrari in aceasta materie si publica informatiile privind aceste inregistrari;
viii) ia orice alte masuri potrivite.

ARTICOLUL 5
Membri

1. Poate deveni membru al organizatiei oricare stat care este membru al uneia dintre uniuni, astfel cum sint definite la articolul 2.vii.
2. Poate de asemenea deveni membru al organizatiei oricare stat care nu este membru al uneia dintre uniuni, cu conditia:
i) sa fie membru al Organizatiei Natiunilor Unite, al uneia dintre institutiile specializate care sint legate de Organizatia Natiunilor Unite sau al Agentiei internationale pentru energia atomica, sau parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie, sau
ii) sa fie invitat de adunarea generala de a deveni parte la prezenta conventie.

ARTICOLUL 6
Adunarea generala

1.a) Se instituie o adunare generala cuprinzind statele parti la prezenta conventie care sint membre ale cel putin uneia dintre uniuni.
b) Guvernul fiecarui stat membru este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, consilieri si experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii cad in sarcina guvernului care a desemnat-o.
2. Adunarea generala:
i) numeste directorul general la propunerea comitetului de coordonare;
ii) cerceteaza si aproba rapoartele directorului general referitoare la organizatie si ii da toate directivele necesare;
iii) cerceteaza si aproba rapoartele si activitatile comitetului de coordonare si ii da directive;
iv) adopta bugetul trienal al cheltuielilor comune ale uniunilor;
v) aproba masurile propuse de directorul general privind administrarea, referitoare la realizarea angajamentelor internationale prevazute de articolul 4.iii;
vi) adopta regulamentul financiar al organizatiei;
vii) determina limbile de lucru ale secretariatului, tinind seama de practica Organizatiei Natiunilor Unite;
viii) invita statele prevazute la articolul 5.2.ii sa devina parti la prezenta conventie;
ix) hotaraste care state nemembre ale organizatiei si care organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale pot fi admise la reuniunile sale in calitate de observatori;
x) indeplineste orice alte sarcini utile in cadrul prezentei conventii.
3.a) Fiecare stat membru fie al uneia, fie al mai multor uniuni, dispune de un vot la adunarea generala.
b) Jumatate din statele membre ale adunarii generale constituie cvorumul.
c) Indiferent de dispozitiile alineatului b, daca la o sesiune numarul statelor reprezentate este mai mic de jumatate dar egal sau superior unei treimi a statelor membre ale adunarii generale, aceasta poate lua hotariri; totusi, hotaririle adunarii generale, cu exceptia celor referitoare la procedura sa, nu devin executorii decit atunci cind sint indeplinite conditiile enumerate mai jos. Biroul international comunica aceste hotariri statelor membre ale adunarii generale care nu fusesera reprezentate, invitindu-le sa exprime in scris, in termen de 3 luni de la data sus-zisei comunicari, votul sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen, numarul statelor care isi vor fi exprimat astfel votul sau abtinerea lor este cel putin egal cu numarul statelor a caror absenta impiedicase intrunirea cvorumului la sesiune, sus-zisele hotariri devin executorii, cu conditia ca, totodata, majoritatea necesara sa ramina dobindita.
d) Sub rezerva dispozitiilor alineatelor e si f, adunarea generala ia hotariri cu majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
e) Acceptarea dispozitiilor privind administrarea referitoare la aplicarea angajamentelor internationale prevazute de articolul 4.iii necesita o majoritate de trei patrimi din voturile exprimate.
f) Aprobarea unui acord cu Organizatia Natiunilor Unite in conformitate cu dispozitiile articolelor 57 si 63 din Carta Natiunilor Unite necesita o majoritate de noua zecimi din voturile exprimate.
g) Numirea directorului general (alineatul 2.i), aprobarea dispozitiilor propuse de directorul general cu privire la administrarea relativa la aplicarea angajamentelor internationale (alineatul 2.v) si stramutarea sediului (articolul 10) necesita majoritatea prevazuta nu numai la adunarea generala, dar si la adunarea Uniunii de la Paris si la adunarea Uniunii de la Berna.
h) Abtinerea nu este considerata ca vot.
i) Un delegat nu poate reprezenta decit un singur stat si nu poate vota decit in numele acestuia.
4.a) Adunarea generala se intruneste o data la 3 ani in sesiune ordinara, la convocarea directorului general.
b) Adunarea generala se intruneste in sesiune extraordinara la convocarea directorului general, la cererea comitetului de coordonare sau a unui sfert din statele membre ale adunarii generale.
c) Reuniunile se tin la sediul organizatiei.
5. Statele parti la prezenta conventie care nu sint membre ale uneia dintre uniuni sint admise la reuniunile adunarii generale in calitate de observatori.
6. Adunarea generala isi alcatuieste regulamentul sau interior.

ARTICOLUL 7
Conferinta

1.a) Se instituie o conferinta cuprinzind statele parti la prezenta conventie, fie ca sint sau nu membre ale uneia dintre uniuni.
b) Guvernul fiecarui stat este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, consilieri si experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii cad in sarcina guvernului care a desemnat-o.
2. Conferinta:
i) discuta chestiunile de interes general din domeniul proprietatii intelectuale si poate adopta recomandari privind aceste chestiuni, respectind competenta si autonomia uniunilor;
ii) adopta bugetul trienal al conferintei;
iii) stabileste, in limitele acestui buget, programul trienal al asistentei tehnico-juridice;
iv) adopta modificarile aduse prezentei conventii in conformitate cu procedura definita la articolul 17;
v) hotaraste care state membre ale organizatiei si care organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale pot fi admise la reuniunile sale in calitate de observatori;
vi) indeplineste orice alte sarcini utile in cadrul prezentei conventii.
3.a) Fiecare stat membru dispune de un vot la conferinta.
b) O treime din statele membre constituie cvorumul.
c) Sub rezerva prevederilor articolului 17, conferinta ia hotariri cu majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
d) Suma cotizatiilor statelor parti la prezenta conventie care nu sint membre ale uneia dintre uniuni este fixata printr-un vot la care nu participa decit delegatii acestor state.
e) Abtinerea nu este considerata ca vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decit un singur stat si nu poate vota decit in numele acestuia.
4.a) Conferinta se intruneste in sesiune ordinara la convocarea directorului general in cursul aceleiasi perioade si in acelasi loc ca si adunarea generala.
b) Conferinta se reuneste in sesiune extraordinara la convocarea directorului general, la cererea majoritatii statelor membre.
5. Conferinta isi alcatuieste regulamentul sau interior.

ARTICOLUL 8
Comitetul de coordonare

1.a) Se instituie un comitet de coordonare cuprinzind statele parti la prezenta conventie care sint membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris, ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna sau ale ambelor acestor doua comitete executive. Totusi, daca unul dintre aceste comitete executive cuprinde mai mult de un sfert din tarile membre ale adunarii care l-a ales, acest comitet desemneaza, dintre membrii sai, statele care vor fi membre ale comitetului de coordonare, astfel incit numarul lor sa nu depaseasca sfertul sus-aratat, fiind inteles ca tara pe teritoriul careia se afla sediul organizatiei nu este tinuta in seama in calculul acestui sfert.
b) Guvernul fiecarui stat membru al comitetului de coordonare este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, consilieri si experti.
c) Atunci cind comitetul de coordonare examineaza fie chestiuni interesind direct programul sau bugetul conferintei si ordinea sa de zi, fie propuneri de modificare a prezentei conventii putind afecta drepturile sau obligatiile statelor parti la prezenta conventie care nu sint membre ale uneia dintre uniuni, un sfert din aceste state participa la reuniunile comitetului de coordonare cu aceleasi drepturi ca si membrii acestui comitet. La fiecare sesiune ordinara, conferinta alege statele chemate sa participe la astfel de reuniuni.
d) Cheltuielile fiecarei delegatii cad in sarcina guvernului care a desemnat-o.
2. Daca celelalte uniuni administrate de organizatie doresc sa fie reprezentate ca atare in sinul comitetului de coordonare, reprezentantii lor trebuie sa fie desemnati dintre statele membre ale comitetului de coordonare.
3. Comitetul de coordonare:
i) da avize organelor uniunilor, adunarii generale, conferintei si directorului general asupra tuturor chestiunilor administrative si financiare, precum si asupra oricaror alte chestiuni de interes comun fie pentru doua sau mai multe uniuni, fie pentru una sau mai multe uniuni, pe de o parte, si organizatie, pe de alta parte, si, mai ales, asupra bugetului de cheltuieli comune ale uniunilor;
ii) pregateste proiectul ordinii de zi a adunarii generale;
iii) pregateste proiectul ordinii de zi si proiectele de program si de buget ale conferintei;
iv) se pronunta, pe baza bugetului trienal de cheltuieli comune ale uniunilor si a bugetului trienal al conferintei, precum si pe baza programului trienal de asistenta tehnico-juridica, asupra bugetelor si programelor anuale corespunzatoare;
v) la expirarea functiilor directorului general, sau in caz de vacanta a acestui post, propune numele unui candidat spre a fi numit de adunarea generala in acest post; daca adunarea generala nu numeste candidatul prezentat, comitetul de coordonare prezinta un alt candidat; aceeasi procedura este urmata pina la numirea de catre adunarea generala a ultimului candidat prezentat;
vi) daca vacanta postului de director general intervine intre doua sesiuni ale adunarii generale, numeste un director general interimar pe durata care precede intrarea in functie a noului director general;
vii) indeplineste orice alte sarcini care ii sint atribuite in cadrul prezentei conventii.
4.a) Comitetul de coordonare se reuneste o data pe an in sesiune ordinara la convocarea directorului general. El se reuneste in principiu la sediul organizatiei.
b) Comitetul de coordonare se reuneste in sesiune extraordinara la convocarea adresata de directorul general, fie din propria sa initiativa, fie la cererea presedintelui sau ori la cererea unui sfert din membrii sai.
5.a) Fiecare stat, fie el membru numai al unuia dintre cele doua comitete executive mentionate la alineatul 1.a, fie al ambelor comitete, dispune de un singur vot, la comitetul de coordonare.
b) Jumatate din membrii comitetului de coordonare constituie cvorumul.
c) Un delegat nu poate reprezenta decit un singur stat si nu poate vota decit in numele acestuia.
6.a) Comitetul de coordonare da avize si ia hotariri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. Abtinerea nu se considera ca vot.
b) Chiar in cazul obtinerii unei majoritati simple, oricare membru al comitetului de coordonare poate, indata dupa vot, sa ceara a se proceda la numararea speciala a voturilor in modul urmator:
Se vor intocmi doua liste distincte pe care figureaza numele statelor membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris si cele ale statelor membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna; votul fiecarui stat va fi inscris in dreptul numelui sau pe fiecare din listele unde figureaza. Daca aceasta numarare speciala ar arata ca majoritatea simpla nu a fost obtinuta in fiecare din aceste liste, propunerea nu va fi considerata ca adoptata.
7. Oricare stat membru al organizatiei care nu este membru al comitetului de coordonare poate fi reprezentat la reuniunile acestui comitet prin observatori, avind dreptul de a participa la deliberari, dar fara drept de vot.
8. Comitetul de coordonare isi alcatuieste regulamentul interior.

ARTICOLUL 9
Biroul international

1. Biroul international constituie secretariatul organizatiei.
2. Biroul international este condus de directorul general asistat de doi sau mai multi vicedirectori generali.
3. Directorul general este numit pe o durata determinata, care nu poate fi mai mica de 6 ani. Numirea sa poate fi reinnoita pe perioade determinate. Durata primei perioade si a eventualelor perioade urmatoare, precum si orice alte conditii ale numirii sale, se stabilesc de adunarea generala.
4.a) Directorul general este cel mai inalt functionar al organizatiei.
b) El reprezinta organizatia.
c) El da socoteala adunarii generale si se conformeaza directivelor ei in ce priveste treburile interne si externe ale organizatiei.
5. Directorul general pregateste proiectele de buget si de program, precum si rapoartele periodice de activitate. El le transmite guvernelor statelor interesate, precum si organelor competente ale uniunilor si ale organizatiei.
6. Directorul general si oricare membru al personalului desemnat de el participa, fara drept de vot, la toate intrunirile adunarii generale, ale conferintei, ale comitetului de coordonare si la orice comitet sau grup de lucru. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este din oficiu secretar al acestor organe.
7. Directorul general numeste personalul necesar bunei functionari a biroului international. El numeste pe vicedirectorii generali, dupa aprobarea comitetului de coordonare. Conditiile de numire sint fixate in statutul personalului, care trebuie sa fie aprobat de comitetul de coordonare, la propunerea directorului general. Necesitatea de a se asigura serviciile unor functionari de inalta calificare prin eficienta, competenta si integritatea lor trebuie sa constituie considerentul dominant la recrutarea si determinarea conditiilor de munca ale membrilor personalului. Se va tine seama, in modul cuvenit, de importanta asigurarii acestei recrutari pe o baza geografica cit mai larga.
8. Functiile directorului general si ale membrilor personalului au un caracter strict international. In exercitarea functiilor lor, ei nu trebuie sa solicite sau sa primeasca instructiuni de la nici un guvern sau de la nici o autoritate straina de organizatie. Ei trebuie sa se abtina de la orice act de natura sa compromita situatia lor de functionari internationali. Fiecare stat membru se obliga sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor directorului general si ale membrilor personalului si sa nu caute sa-i influenteze in exercitarea functiilor lor.

ARTICOLUL 10
Sediul

1. Sediul organizatiei este fixat la Geneva.
2. Mutarea sediului poate fi hotarita in conditiile prevazute la articolul 6.3d si g.

ARTICOLUL 11
Finantele

1. Organizatia are doua bugete distincte: bugetul cheltuielilor comune uniunilor si bugetul conferintei.
2.a) Bugetul cheltuielilor comune uniunilor cuprinde prevederi de cheltuieli care prezinta interes pentru mai multe uniuni.
b) Acest buget este finantat din urmatoarele mijloace:
i) contributiile uniunilor, fiind inteles ca cuantumul contributiei fiecarei uniuni se stabileste de adunarea acestei uniuni, tinindu-se seama de masura in care cheltuielile comune sint facute in interesul uniunii respective;
ii) taxele si sumele datorate pentru serviciile prestate de biroul international care nu sint in raport direct cu una dintre uniuni sau care nu sint percepute pentru servicii prestate de biroul international in domeniul asistentei tehnico-juridice;
iii) produsul vinzarii publicatiilor biroului international care nu privesc una dintre uniuni, precum si drepturile aferente acestor publicatii;
iv) donatiile, legatele si subventiile de care beneficiaza organizatia, cu exceptia celor prevazute la alineatul 3b iv;
v) chiriile, dobinzile si alte venituri ale organizatiei.
3.a) Bugetul conferintei cuprinde prevederile de cheltuieli pentru tinerea sesiunilor conferintei si pentru progresul de asistenta tehnico-juridica.
b) Acest buget este finantat din urmatoarele mijloace:
i) contributiile statelor parti la aceasta conventie care nu sint membre ale uneia dintre uniuni;
ii) sumele puse eventual la dispozitia acestui buget de catre uniuni, fiind inteles ca cuantumul sumei puse la dispozitie de fiecare uniune se stabileste de adunarea acestei uniuni si ca fiecare uniune este libera de a nu contribui la acest buget;
iii) sumele percepute pentru servicii prestate de biroul international in domeniul asistentei tehnico-juridice;
iv) donatiile, legatele si subventiile de care beneficiaza organizatia pentru scopurile prevazute de subalineatul a.
4.a) Pentru a determina partea sa contributiva la bugetul conferintei, fiecare stat parte la prezenta conventie care nu este membru al uneia dintre uniuni este rinduit intr-o clasa si plateste contributiile anuale pe baza unui numar de unitati stabilit dupa cum urmeaza:

Clasa A .................. 10
Clasa B .................. 3
Clasa C .................. 1

b) Fiecare dintre aceste state, in momentul in care indeplineste unul din actele prevazute la articolul 14.1, indica clasa in care doreste sa fie rinduit. El poate schimba clasa. Daca alege o clasa inferioara, statul trebuie sa informeze conferinta cu ocazia unei sesiuni extraordinare a acesteia. O atare schimbare devine efectiva la inceputul anului civil urmator acelei sesiuni.
c) Contributia anuala a fiecaruia dintre aceste state consta intr-o suma al carei raport fata de suma totala a contributiilor tuturor acestor state la bugetul conferintei este egal cu raportul dintre numarul unitatilor clasei in care a fost rinduit si numarul total de unitati ale ansamblului acestor state.
d) Contributiile sint datorate la 1 ianuarie al fiecarui an.
e) In cazul in care bugetul nu este adoptat inainte de inceputul unui nou exercitiu, bugetul anului precedent este reinnoit in conformitate cu modalitatile prevazute de regulamentul financiar.
5. Nici un stat parte la prezenta conventie care nu este membru al nici uneia dintre uniuni si care, tinindu-se seama de dispozitiile prezentului articol, este in intirziere cu plata contributiilor si nici un stat parte la prezenta conventie care este membru al uneia dintre aceste uniuni si care este in intirziere cu plata contributiilor sale in legatura cu aceasta uniune nu-si poate exercita dreptul de vot in nici un organ al organizatiei in care este membru, daca suma restantelor este egala sau superioara sumei contributiilor datorate pe 2 ani intregi. Totusi, un asemenea stat poate fi autorizat sa pastreze exercitarea dreptului sau de vot in sinul acelui organ atit timp cit acest organ apreciaza ca intirzierea rezulta din imprejurari exceptionale si inevitabile.
6. Cuantumul taxelor si sumelor datorate pentru servicii prestate de biroul international in domeniul asistentei tehnico-juridice se stabileste de directorul general, care raporteaza comitetului de coordonare.
7. Cu aprobarea comitetului de coordonare, organizatia poate primi orice donatii, legate si subventii provenind direct de la guverne, institutii publice sau particulare, asociatii sau persoane particulare.
8.a) Organizatia are un fond de rulment constituit printr-un varsamint unic efectuat de uniuni si de fiecare stat parte la prezenta conventie care nu este membru al uneia dintre uniuni. Daca fondul devine neindestulator, se hotaraste majorarea sa.
b) Cuantumul varsamintului unic al fiecarei uniuni si participarea eventuala la orice majorare se decid de adunarea acesteia.
c) Cuantumul varsamintului unic al fiecarui stat parte la prezenta conventie care nu este membru al unei uniuni si participarea sa la orice majorare sint proportionale cu contributia acestui stat pe anul in cursul caruia a fost constituit fondul sau a fost hotarita majorarea. Proportia si modalitatile sint hotarite de conferinta, la propunerea directorului general si dupa avizul comitetului de coordonare.
9.a) Acordul privitor la sediu, incheiat cu statul pe teritoriul caruia isi are sediul organizatia, va prevedea ca daca fondul de rulment este neindestulator, acest stat va acorda avansuri. Cuantumul acestor avansuri si conditiile in care vor fi acordate fac obiectul, in fiecare caz, al unor acorduri separate intre statul respectiv si organizatie. Atit timp cit acest stat este tinut sa acorde avansuri, el va dispune ex officio de un loc in comitetul de coordonare.
b) Statul prevazut la subalineatul a si organizatia au, fiecare, dreptul de a denunta acordul privitor la avansuri, pe calea unei notificari scrise. Denuntarea isi produce efectele dupa 3 ani de la sfirsitul anului in cursul caruia a fost notificata.
10. Verificarea socotelilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar, de catre unu sau mai multe state membre sau de catre controlori externi, desemnati de adunarea generala, cu consimtamintul lor.

ARTICOLUL 12
Capacitate juridica, privilegii si imunitati

1. Organizatia se bucura, pe teritoriul fiecarui stat membru, conform legilor acestui stat, de capacitatea juridica necesara pentru a-si atinge scopul si a-si exercita functiile.
2. Organizatia incheie un acord privitor la sediu cu Confederatia elvetiana si cu oricare alt stat in care sediul ar putea fi stabilit ulterior.
3. Organizatia poate incheia acorduri bilaterale sau multilaterale cu celelalte state membre, pentru a-si asigura, atit ei cit si functionarilor sai, precum si reprezentantilor tuturor statelor membre, folosinta privilegiilor si imunitatilor necesare spre a-si atinge scopul si a-si exercita functiile.
4. Directorul general poate sa trateze, iar dupa aprobarea comitetului de coordonare, incheie si semneaza in numele organizatiei acordurile prevazute la alineatele 2 si 3.

ARTICOLUL 13
Relatii cu alte organizatii

1. Daca socoteste de cuviinta, organizatia stabileste relatii de munca si coopereaza cu alte organizatii interguvernamentale. Orice acord general incheiat pentru acest scop cu aceste organizatii este incheiat de directorul general, dupa aprobarea comitetului de coordonare.
2. Organizatia poate lua, in chestiunile care intra in competenta sa, orice masuri potrivite in vederea consultarii organizatiilor internationale neguvernamentale si, sub rezerva consimtamintului guvernelor interesate, a organizatiilor nationale guvernamentale sau neguvernamentale, precum si in vederea oricarei cooperari cu aceste organizatii. Asemenea masuri sint luate de directorul general, dupa aprobarea comitetului de coordonare.

ARTICOLUL 14
Modalitatile potrivit carora statele pot deveni parti la conventie

1. Statele mentionate la articolul 5 pot deveni parti la prezenta conventie si membre ale organizatiei prin:
i) semnare fara rezerva ratificarii, sau
ii) semnare sub rezerva ratificarii, urmata de depunerea instrumentului de ratificare, sau
iii) depunerea unui instrument de aderare.
2. Indiferent de orice alta prevedere a prezentei conventii, un stat parte la Conventia de la Paris, la Conventia de la Berna sau la ambele aceste conventii nu poate deveni parte la prezenta conventie decit devenind simultan parte sau, dupa ce a devenit parte mai inainte, prin ratificare sau aderare,
fie la Actul de la Stockholm al Conventiei de la Paris in totalitatea sa, sau cu singura limitare prevazuta la articolul 20.1bi al acestui act,
fie la Actul de la Stockholm al Conventiei de la Berna in totalitatea sa, sau cu singura limitare prevazuta la articolul 28.1bi al acestui act.
3. Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun la directorul general.

ARTICOLUL 15
Intrarea in vigoare a conventiei

1. Prezenta conventie intra in vigoare la 3 luni dupa ce zece state membre ale uniunii de la Paris si sapte state membre ale Uniunii de la Berna vor fi indeplinit unul din actele prevazute la articolul 14.1, cu precizarea ca oricare stat care face parte din ambele uniuni va fi luat in consideratie in ambele grupe. La aceasta data conventia intra in vigoare si fata de statele care, nefiind membre ale niciuneia dintre cele doua uniuni, au indeplinit unul din actele prevazute la articolul 14.1 cu 3 luni sau mai mult inainte de sus-zisa data.
2. Fata de oricare alt stat, prezenta conventie intra in vigoare dupa 3 luni de la data la care acest stat va fi indeplinit unul din actele prevazute la articolul 14.1.

ARTICOLUL 16
Rezerve

Nu se admite nici o rezerva la prezenta conventie.

ARTICOLUL 17
Modificari

1. Pot fi prezentate propuneri de modificare a prezentei conventii, de catre oricare stat membru, de comitetul de coordonare sau de directorul general. Propunerile sint comunicate de acesta din urma statelor membre cu cel putin 6 luni inainte de a fi supuse examinarii conferintei.
2. Orice modificare se adopta de conferinta. Daca este vorba de modificari care ar putea afecta drepturile si obligatiile statelor parti la prezenta conventie care nu sint membre ale nici unei uniuni, aceste state participa si ele la vot. Statele parti la prezenta conventie care sint membre cel putin ale unei uniuni sint singure indreptatite sa voteze asupra tuturor propunerilor referitoare la alte modificari. Modificarile sint adoptate cu majoritatea simpla a voturilor exprimate, fiind inteles ca conferinta nu voteaza decit asupra propunerilor de modificare adoptate in prealabil de adunarea Uniunii de la Paris si de adunarea Uniunii de la Berna, dupa regulile aplicabile fiecareia dintre ele pentru modificarea dispozitiilor administrative din conventiile lor respective.
3. Orice modificare intra in vigoare dupa o luna de la primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuata conform regulilor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din statele care erau membre ale organizatiei si aveau dreptul de a vota asupra modificarii propuse dupa dispozitiile alineatului 2, in momentul in care modificarea a fost adoptata de conferinta. Orice modificare acceptata in acest mod leaga toate statele care sint membre ale organizatiei in momentul intrarii in vigoare a modificarii sau care devin membre la o data ulterioara; totusi, orice modificare sporind obligatiile financiare ale statelor membre nu leaga decit statele care si-au notificat acceptarea acelei modificari.

ARTICOLUL 18
Denuntarea

1. Oricare stat membru poate denunta prezenta conventie prin notificare adresata directorului general.
2. Denuntarea isi produce efectele la 6 luni de la data la care directorul general a primit notificarea.

ARTICOLUL 19
Notificari

Directorul general notifica guvernelor tuturor statelor membre:
i) data intrarii in vigoare a conventiei;
ii) semnaturile si depunerile instrumentelor de ratificare sau de aderare;
iii) acceptarile de modificari ale prezentei conventii si data la care aceste modificari intra in vigoare;
iv) denuntarile prezentei conventii.

ARTICOLUL 20
Dispozitii protocolare

1.a) Prezenta conventie este semnata intr-un singur exemplar in limbile engleza, spaniola, franceza si rusa, aceste texte avind aceeasi valabilitate; ea este depusa la guvernul Suediei.
b) Prezenta conventie ramine deschisa spre semnare la Stockholm pina la 13 ianuarie 1968.
2. Directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, va alcatui texte oficiale in limbile germana, italiana si portugheza si in alte limbi pe care conferinta le va putea indica.
3. Directorul general transmite doua copii certificate pentru conformitate dupa prezenta conventie si dupa orice modificare adoptata de conferinta guvernelor statelor membre ale Uniunii de la Paris sau celei de la Berna, guvernului oricarui alt stat care adera la prezenta conventie si guvernului oricarui alt stat, la cererea acestuia. Copiile textului semnat ale prezentei conventii care sint transmise guvernelor sint certificate pentru conformitate de guvernul Suediei.
4. Directorul general inregistreaza prezenta conventie la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 21
Clauze tranzitorii

1. Pina la intrarea in functie a primului director general, referintele din prezenta conventie la biroul international sau la directorul general sint considerate ca raportindu-se respectiv la Birourile internationale reunite pentru protectia proprietatii industriale, literare si artistice, denumite si Birourile internationale reunite pentru protectia proprietatii intelectuale (BIRPI) sau la directorul lor.
2.a) Statele membre ale uneia dintre uniuni, dar care nu au devenit inca parti la prezenta conventie, pot, timp de 5 ani de la data intrarii sale in vigoare, sa exercite, daca vor dori, aceleasi drepturi ca si cum ar fi devenit parti la conventie. Oricare stat care doreste sa exercite aceste drepturi depune, in acest scop, la directorul general, o notificare care isi produce efectele de la primirea ei. Asemenea state sint considerate a fi membre ale adunarii generale si ale conferintei pina la expirarea sus-zisei perioade.
b) La expirarea perioadei de 5 ani, aceste state nu mai au drept de vot la adunarea generala, la conferinta si la comitetul de coordonare.
c) De indata ce vor fi devenit parti la prezenta conventie, sus-zisele state isi pot exercita din nou dreptul de vot.
3.a) Atit timp cit toate statele membre ale Uniunii de la Paris sau celei de la Berna nu au devenit parti la prezenta conventie, biroul international si directorul general exercita si functiile atribuite respectiv Birourilor internationale reunite pentru protectia proprietatii industriale, literare si artistice si directorului lor.
b) Personalul in functie la birourile sus-mentionate la data intrarii in vigoare a prezentei conventii este considerat, in cursul perioadei tranzitorii aratate la subalineatul a, ca fiind in functie si la biroul international.
4.a) Atunci cind toate statele membre ale Uniunii de la Paris vor fi devenit membre ale organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile biroului acestei uniuni vor trece asupra biroului international al organizatiei.
b) Atunci cind toate statele membre ale Uniunii de la Berna vor fi devenit membre ale organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile biroului acestei uniuni vor trece asupra biroului international al organizatiei.
Drept care subscrisii, in mod legal autorizati in acest scop, au semnat prezenta conventie.
Facuta la Stockholm la 14 iulie 1967.



Varianta oficiala a actului normativ este cea publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, editat de Regia Autonoma Monitorul Oficial






©2004 Asociatia Culturala ECUMEST
Actualizare 07/07/2004